O mare parte din afectiunile piciorului sunt ereditare, fiind influentate de alimentatie, stilul de viata, varsta si alte afectiuni asociate.

Tendonul ahilean poate fi afectat de o serie de boli precum tendinita, tendinopatia, bursita tendocalcaneala si tendinoza, care produc durere in partea din spate a gambei, in cazurile complicate producandu-se o ruptura a tendonului lui Ahile.

Iritarea invelisului exterior al tendonului duce la aparitia paratendinitei, care este o inflamatie in jurul tendonului. Totodata, mai poate aparea si o inflamatie la nivelul bursei tendocalcaneale. Inflamatiile sunt cauzate de eforturi fizice intense sau de eforturi mai mici, dar repetitive, precum si de purtarea de incaltaminte inadecvata.

In general, simptomele constau in durere si inflamatie in regiunea calcaneana, inrosirea zonei, durere sau sensibilitate la palpare. La ecografie, se observa ca tendonul ahilean este ingrosat. Pentru diagnosticare, medicul palpeaza zona si o scaneaza prin rezonanta magnetica sau ecografie.

In cazul in care afectiunea se manifesta prin inflamarea zonei afectate, se recomanda administrarea de antiinflamatoare si exercitiile de fizioterapie. Daca situatia este mai complicata, se opteaza pentru tratamentul chirurgical, de cele mai multe ori efectuandu-se o tenotomie care consta in eliberarea tendonului.

Platfusul apare in urma prabusirii arcului longitudinal medial al piciorului si apare dupa incheierea perioadei de crestere. Complexul de ligament calcaneo-talonavicular sustine articulatia talonaviculara si sprijina impreuna cu fascia plantara bolta longitudinala a piciorului, ducand la slabirea sau afectarea ligamentelor care sustin arcul si la deformarea lui.

Platfusul poate fi cauzat de fracturi, artrita reumatoida sau leziuni ale nervilor, ligamentelor sau tendoanelor de la picior.

Initial, apar dureri si inflamatii in zona mediala a piciorului, iar cand tendonul tibial posterior cedeaza si se rupe, durerea devine severa.

Pentru a pune un diagnostic, medicii opteaza pentru radiografii in urma carora se analizeaza pozitia, forma si alinierea oaselor, picioarelor si gleznelor.

Se recomanda purtarea de incaltaminte cu suport medial pentru arc si medicamente antiinflamatorii. Pacientilor cu simptome indelungate si cu un grad mai mare de deformare li se recomanda sustinatoare plantare personalizate si exercitii de kinetoterapie pentru intinderea si tonifierea muschilor.

Exista situatii in care se apeleaza la tratamentul chirurgical pentru a restabili arcul longitudinal median, pentru a scurta, alungi sau transpozitiona tendoanele.