Osteonecroza este o afectiune care duce la moartea osului sau necroza in urma reducerii temporare sau permanente a fluxului sangvin in zona afectata. Regiunile cu cel mai mare risc de afectare sunt bazinul, genunchiul si umarul. Osteonecroza poate afecta un singur os sau mai multe si apare ca urmare a unor afectiuni precum arterioscleroza, diabet, lupus sau afectiuni ale ficatului sau rinichilor sau ca urmare a chimioterapiei sau a tratamentului cu steroizi.
Afectiunea apare in urma unui traumatism de tipul unei fracturi majore sau a dislocatiei de sold cand vasele sangvine sunt lezate, iar circulatia e intrerupta. Exista insa si situatii cand cauzele sunt necunoscute sau sunt in stransa legatura cu consumul excesiv de alcool si fumatul.
In etapele initiale, osteonecroza nu prezinta simptome, acestea apar odata cu evolutia bolii si se manifesta prin durere osoasa intensa de la o zi la alta, in timpul solicitarii si, uneori, si in momentele de repaus care limiteaza miscarea.
In general, pierderea functionalitatii articulatiei are loc intr-o perioada de la cateva luni la mai mult de un an, insa identificarea din timp a bolii poate spori sansele de reusita ale tratamentului.
Diagnosticarea se face prin radiografie care ajuta la confirmarea sau infirmarea altor afectiuni ale oaselor, examenul RMN care ajuta la identificarea schimbarilor chimice ale tesutului osului si vizualizarea zonei afectate si a gradului de reconstructie a osului.
Tratamentul osteonecrozei se bazeaza pe stoparea degradarii osoase si include medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, mentinerea unei greutati corporale optime pentru evitarea presiunii asupra oaselor, limitarea miscarilor si fiziokinetoterapie cu stimulare electrica pentru a induce reconstructia osoasa.
In cazurile in care tratamentul nechirurgical nu are rezultatele asteptate, medicii recomanda interventiile chirurgicale de tipul osteomatiei care presupune eliminarea portiunii afectate de necroza in stadiul timpuriu al bolii sau daca boala nu a afectat o portiune intinsa. O alta procedura chirurgicala este grefa osoasa prin care se inlocuieste partea lezata cu un substitut sintetic sau natural, prelevat din alta parte a corpului.
In general, osteonecroza afecteaza dantura, osul maxilarului si al mandibulei, cele mai frecvente cauze fiind leziunile gingivale care nu se vindeca, aparute in urma unor extractii sau a unui implant dentar.
